18 Iată visul pe care l-am visat, eu, împăratul Nebucadnețar. Tu, Beltșațar, tîlcuiește-l, fiindcă toți înțelepții din împărăția mea nu pot să mi-l tîlcuiască; tu însă poți, căci ai în tine duhul dumnezeilor sfinți.“
19 Atunci Daniel, numit Beltșațar, a rămas uimit o clipă, și gîndurile lui îl tulburau. Împăratul a luat din nou cuvîntul, și a zis: „Beltșațare, să nu te turbure visul și tîlcuirea!“. Și Beltșațar a răspuns: „Domnul meu, visul acesta să fie pentru vrăjmașii tăi, și tîlcuirea lui pentru protivnicii tăi!
20 Copacul pe care l-ai văzut, care se făcuse atît de mare și puternic, încît i se înălța vîrful pînă la ceruri și se vedea dela toate capetele pămîntului;
21 copacul acesta, a cărui frunză era așa de frumoasă și care avea roade atît de multe și în care era hrană pentru toți, supt care se adăposteau fiarele cîmpului, și în ramurile căruia își făceau cuibul păsările cerului,
22 ești tu, împărate, care ai ajuns mare și puternic, a cărui mărime a crescut și s’a înălțat pînă la ceruri, și a cărui stăpînire se întinde pînă la marginile pămîntului.
23 Împăratul a văzut pe un străjer sfînt pogorîndu-se și zicînd: „Tăiați copacul, și nimiciți-l; dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați-l în pămînt, și legați-l cu lanțuri de fer și de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, și să stea la un loc cu fiarele cîmpului, pînă vor trece șapte vremuri peste el“.
24 Iată tîlcuirea acestui fapt, împărate, iată hotărîrea Celui Prea Înalt, care se va împlini asupra domnului meu împăratul.