1 Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț celor o mie de mai mari ai lui, și a băut vin înaintea lor.
2 Și în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur și de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadnețar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui.
3 Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și au băut din ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui.
4 Au băut vin, și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fer, de lemn și de piatră.
5 În clipa aceea, s’au arătat degetele unei mîni de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris.
6 Atunci împăratul a îngălbenit, și gîndurile atît l-au tulburat că i s’au desfăcut încheieturile șoldurilor, și genunchii i s’au izbit unul de altul.
7 Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii și ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul și a zis înțelepților Babilonului:„Oricine va putea citi scrisoarea aceasta și mi-o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănțișor de aur la gît, și va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăției.“