11 Eu mă uitam mereu, din pricina cuvintelor pline de trufie, pe cari le rostea cornul acela: m’am uitat pînă cînd fiara a fost ucisă, și trupul ei a fost nimicit și aruncat în foc, ca să fie ars.
12 Și celelalte fiare au fost desbrăcate de puterea lor, dar li s’a îngăduit o lungire a vieții pînă la o vreme și un ceas anumit.
13 M’am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, și iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel îmbătrînit de zile și a fost adus înaintea Lui.
14 I S’a dat stăpînire, slavă și putere împărătească, pentru ca să-i slujească toate popoarele, neamurile, și oamenii de toate limbile. Stăpînirea Lui este o stăpînire vecinică, și nu va trece nicidecum, și împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată.
15 Eu, Daniel m’am turburat cu duhul, și vedeniile din capul meu m’au înspăimîntat.
16 M’am apropiat de unul din cei ce stăteau acolo, și l-am rugat să-mi dea lămuriri temeinice cu privire la toate aceste lucruri. El mi-a vorbit și mi le-a tîlcuit astfel:
17 „Aceste patru fiare mari, sînt patru împărați, cari se vor ridica pe pămînt.