2 Mai bine să te duci într’o casă de jale de cît să te duci într’o casă de petrecere; căci acolo îți aduci aminte de sfîrșitul oricărui om, și cine trăiește, își pune la inimă lucrul acesta.
3 Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feței inima se face mai bună.
4 Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.
5 Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului de cît să asculți la cîntecul celor fără minte.
6 Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Și aceasta este o deșertăciune.
7 Averea luată prin silă înebunește pe cel înțelept, și mita strică inima.
8 Mai bun este sfîrșitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.