1 Sunați din trîmbiță în Sion! Sunați în gura mare pe muntele Meu cel sfînt, ca să tremure toți locuitorii țării. Căci vine ziua Domnului, este aproape! –
2 O zi de întunerec și negură mare, o zi de nori și de întunecime. Ca zorile dimineții se întinde peste munți un popor mare și puternic, cum n’a mai fost din veac, și nici în vremurile viitoare nu va mai fi.
3 Arde focul înaintea lui, și pîlpăie flacăra după el. Înaintea lui, țara era ca o grădină a Edenului, și după el este un pustiu sterp: nimic nu-i scapă.
4 Parcă sînt niște cai, și aleargă ca niște călăreți.
5 Vin uruind ca niște cară pe munți, și pîrăe ca o flacără de foc, cînd mistuie miriștea; par o puternică oștire, gata de luptă.
6 Tremură popoarele înaintea lor, și toate fețele îngălbenesc.
7 Aleargă ca niște războinici, se suie pe ziduri ca niște războinici, fiecare își vede de drumul lui, și nu se abate din cărarea lui.
8 Nu se împing unii pe alții, fiecare ține șirul, se năpustesc prin săgeți și nu se opresc din mers.
9 Se răspîndesc în cetate, aleargă pe ziduri, se suie pe case, și intră pe ferestre ca un hoț.
10 Înaintea lor se cutremură pămîntul, se zguduie cerurile, soarele și luna se întunecă, și stelele își pierd lumina.
11 Domnul face să tune glasul Lui înaintea oștirii Sale, căci tabăra Lui este foarte mare, și celce împlinește cuvîntul este puternic. Dar mare este ziua Domnului și foarte înfricoșată: cine o poate suferi?
12 „Dar chiar acuma, zice Domnul, întoarceți-vă la Mine cu toată inima, cu post, cu plînset și bocet!
13 Sfîșiați-vă inimile nu hainele, și întoarceți-vă la Domnul, Dumnezeul vostru. Căci El este milostiv și plin de îndurare, îndelung răbdător și bogat în bunătate, și-I pare rău de relele pe cari le trimete.
14 Cine știe dacă nu Se va întoarce și nu Se va căi? Cine știe dacă nu va lăsa după El o binecuvîntare, daruri de mîncare și jertfe de băutură pentru Domnul, Dumnezeul vostru?
15 Sunați cu trîmbița în Sion! Vestiți un post, chemați o adunare de sărbătoare!“
16 Strîngeți poporul, țineți o adunare sfîntă! Aduceți pe bătrîni, strîngeți copiii, și chiar pruncii dela țîță! Să iasă mirele din cămara lui, și mireasa din odaia ei!
17 Preoții, slujitorii Domnului, să plîngă între tindă și altar, și să zică: „Doamne, îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moștenirea Ta, n’o face de batjocura popoarelor! Pentru ce să se zică printre neamuri: „Unde este Dumnezeul lor?“
18 Domnul a fost plin de rîvnă pentru țara Lui, și S’a îndurat de poporul Său.
19 Domnul a răspuns, și a zis poporului Său: „Iată, vă trimet grîu, must și untdelemn proaspăt, ca să vă săturați de ele, și nu vă voi mai face de ocară între neamuri.
20 Voi depărta dela voi pe vrăjmașul dela miază-noapte, îl voi izgoni spre un pămînt fără apă și pustiu, îi voi împinge partea dinainte a oștirii lui în marea de răsărit, și coada oștirii în marea de apus; iar duhoarea lui se va ridica în sus, și mirosul lui de putregai se va înălța în văzduh, căci s’a crezut grozav.
21 Nu te teme, pămîntule, ci bucură-te și veselește-te, căci Domnul face lucruri mari!
22 Nu vă temeți, fiare de pe cîmp, căci islazurile pustiei iarăș vor înverzi, pomii își vor da roadele, smochinul și vița își vor da rodul lor.
23 Și voi, copii ai Sionului, bucurați-vă și veseliți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, căci El vă va da ploaie la vreme, vă va trimete ploaie timpurie și tîrzie, ca odinioară.
24 Ariile se vor umplea de grîu, vor geme tocitoarele și teascurile de must și de untdelemn,
25 vă voi răsplăti astfel anii, pe cari i-au mîncat lăcustele Arbeh, Ielec, Hasil și Gazam, oștirea Mea cea mare, pe care am trimes-o împotriva voastră.
26 Veți mînca și vă veți sătura, și veți lăuda Numele Domnului, Dumnezeului vostru, care va face minuni cu voi, și poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară!
27 Și veți ști că Eu sînt în mijlocul lui Israel, că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, și nu este altul afară de Mine. Și poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară.
28 După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrînii voștri vor visa visuri, și tinerii voștri vor avea vedenii.
29 Chiar și peste robi și peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea.
30 Voi face să se vadă semne în ceruri și pe pămînt: sînge, foc, și stîlpi de fum;
31 soarele se va preface în întunerec, și luna în sînge, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată.
32 Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mîntuit. Căci mîntuirea va fi pe muntele Sionului și la Ierusalim, cum a făgăduit Domnul, și între cei rămași, pe cari-i va chema Domnul.