6 M’am pogorît pînă la temeliile munților, zăvoarele pămîntului mă încuiau pe vecie; dar Tu m’ai scos viu din groapă, Doamne, Dumnezeul meu!
7 Cînd îmi tînjea sufletul în mine, mi-am adus aminte de Domnul, și rugăciunea mea a ajuns pînă la Tine, în Templul Tău ce sfînt.
8 Ceice se lipesc de idoli deșerți îndepărtează îndurarea dela ei.
9 Eu însă Îți voi aduce jertfe cu un strigăt de mulțămire, voi împlini juruințele pe cari le-am făcut. Mîntuirea vine dela Domnul.“
10 Domnul a vorbit peștelui, și peștele a vărsat pe Iona pe pămînt.