10 „Cine din voi va închide porțile, ca să n’aprindeți degeaba focul pe altarul Meu? N’am nici o plăcere de voi, zice Domnul oștirilor, și darurile de mîncare din mîna voastră nu-Mi sînt plăcute!
11 Căci dela răsăritul soarelui pînă la asfințit, Numele Meu este mare între neamuri, și pretutindeni se arde tămîie în cinstea Numelui Meu și se aduc daruri de mîncare curate; căci mare este Numele Meu între neamuri, zice Domnul oștirilor.
12 «Dar voi îl pîngăriți, prin faptul că ziceți: «Masa Domnului este spurcată, și ce aduce ea este o mîncare de disprețuit!»
13 Voi ziceți: «Ce mai osteneală!» și o disprețuiți, zice Domnul oștirilor; și aduceți ce este furat, șchiop sau beteag: «Iată darurile de mîncare pe cari le aduceți! Pot Eu să le primesc din mînile voastre? zice Domnul.
14 „Nu! blestemat să fie înșelătorul, care are în turma lui o vită de parte bărbătească, și totuș juruiește și jertfește Domnului o vită beteagă! Căci Eu sînt un Împărat mare, zice Domnul oștirilor, și Numele Meu este înfricoșat printre neamuri.