35 Şi s-a dus puţin mai înainte şi a căzut la pământ şi se ruga ca, dacă ar fi posibil, timpul acesta să treacă de la el.
36 Şi a spus: Abba, Tată, toate îţi sunt posibile; ia de la mine acest pahar; cu toate acestea, nu ce voiesc eu, ci ce voieşti tu.
37 Şi a venit şi i-a găsit dormind şi i-a spus lui Petru: Simone, dormi? Nu ai putut veghea o oră?
38 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca nu cumva să intraţi în ispită. Într-adevăr, duhul este plin de zel, dar carnea fără putere.
39 Şi din nou s-a dus deoparte şi s-a rugat şi a spus aceleaşi cuvinte.
40 Şi când s-a întors, i-a găsit din nou adormiţi, (fiindcă ochii le erau îngreunaţi) şi nu ştiau ce să îi răspundă.
41 Şi a venit a treia oară şi le-a spus: Dormiţi de-acum şi odihniţi-vă; este destul, a sosit timpul; iată, Fiul omului este trădat în mâinile păcătoşilor.