3 Şi nimeni nu a fost în stare în cer, nici pe pământ, nici sub pământ, să deschidă cartea, nici să se uite la ea.
4 Şi eu am plâns mult, pentru că nimeni nu a fost găsit demn să deschidă cartea şi să o citească, nici să se uite la ea.
5 Şi unul dintre bătrâni mi-a spus: Nu plânge; iată, Leul din tribul lui Iuda, Rădăcina lui David, a învins pentru a deschide cartea şi a desface cele şapte sigilii ale ei.
6 Şi am privit şi, iată, în mijlocul tronului şi al celor patru fiinţe vii şi în mijlocul bătrânilor, a stat în picioare un Miel ca înjunghiat, având şapte coarne şi şapte ochi, care sunt cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe tot pământul.
7 Şi a venit şi a luat cartea din mâna dreaptă a celui ce şedea pe tron.
8 Şi când a luat cartea, cele patru fiinţe vii şi cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut jos înaintea Mielului, având fiecare din ei harpe şi potire de aur pline de arome, care sunt rugăciunile sfinţilor.
9 Şi cântau o cântare nouă, spunând: Tu eşti demn să iei cartea şi să deschizi sigiliile acesteia, pentru că ai fost înjunghiat şi ne-ai răscumpărat lui Dumnezeu prin sângele tău, din fiecare rasă şi limbă şi popor şi naţiune;