Romani 11 RFB13

1 Spun atunci: A lepădat Dumnezeu pe poporul său? Nicidecum. Fiindcă şi eu sunt israelit din sămânţa lui Avraam, din tribul lui Beniamin.

2 Dumnezeu nu a lepădat pe poporul său, pe care l-a cunoscut dinainte. Nu ştiţi ce spune scriptura despre Ilie? Cum mijloceşte la Dumnezeu împotriva lui Israel, spunând:

3 Doamne, i-au ucis pe profeţii tăi şi au surpat altarele tale; şi am fost lăsat eu singur şi îmi caută viaţa.

4 Dar ce îi zice răspunsul lui Dumnezeu? Mi-am păstrat şapte mii de bărbaţi care nu au plecat genunchiul înaintea chipului lui Baal.

5 Aşadar, tot astfel şi în timpul de acum este o rămăşiţă conform alegerii harului.

6 Şi dacă este din har, atunci nu mai este din fapte; altfel, harul nu mai este har. Dar dacă este din fapte, atunci nu mai este har; altfel, fapta nu mai este faptă.

7 Atunci ce? Israel nu a obţinut ceea ce caută; dar alegerea a obţinut-o, iar ceilalţi au fost orbiţi,

8 (După cum este scris: Dumnezeu le-a dat duhul de adormire, ochi ca să nu vadă şi urechi ca să nu audă), până în ziua aceasta.

9 Şi David spune: Masa să le fie o cursă şi ca o capcană şi ca o piatră de poticnire şi o răsplătire pentru ei;

10 Să li se întunece ochii şi să nu vadă; şi îndoaie-le spatele întotdeauna.

11 Spun atunci: S-au poticnit ca să cadă? Nicidecum. Ci prin căderea lor salvarea a venit la neamuri, ca să îi provoace la gelozie;

12 Dacă însă căderea lor este bogăţia lumii, şi înjosirea lor este bogăţia neamurilor, cu cât mai mult plinătatea lor?

13 Fiindcă vorbindu-vă vouă, neamurilor, întrucât eu sunt apostolul neamurilor, îmi preamăresc serviciul;

14 Dacă aş putea cumva să îi provoc la gelozie pe cei ce sunt carnea mea şi să salvez pe unii dintre ei.

15 Căci dacă lepădarea lor înseamnă împăcarea lumii, ce va fi primirea lor, decât viaţă dintre morţi?

16 Iar dacă primul rod este sfânt, şi aluatul este; şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt.

17 Iar dacă unele ramuri sunt rupte, şi tu, fiind un măslin sălbatic, ai fost altoit printre ele, şi împreună cu ele te împărtăşeşti din rădăcina şi grăsimea măslinului,

18 Nu te făli faţă de ramuri. Dar dacă te făleşti, nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine.

19 Vei spune atunci: Ramurile au fost rupte ca eu să fiu altoit.

20 Bine, din cauza necredinţei au fost rupte, iar tu stai în picioare prin credinţă. Nu te îngâmfa, ci teme-te;

21 Căci dacă Dumnezeu nu a cruţat ramurile naturale, fii atent ca nu cumva să nu te cruţe nici pe tine.

22 Iată, atunci bunătatea şi severitatea lui Dumnezeu; severitate faţă de cei ce au căzut, dar bunătate faţă de tine, dacă continui în bunătatea lui; altfel şi tu vei fi tăiat.

23 Şi ei, de asemenea, dacă nu rămân în necredinţă, vor fi altoiţi; fiindcă Dumnezeu este în stare să îi altoiască din nou.

24 Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul prin natură sălbatic, şi împotriva naturii ai fost altoit într-un măslin bun, cu cât mai mult aceştia, care sunt ramuri naturale, vor fi altoiţi în propriul lor măslin?

25 Fiindcă nu vă voiesc neştiutori, fraţilor, despre acest mister, ca nu cumva să fiţi înţelepţi în îngâmfările voastre, pentru că orbire s-a făcut în parte lui Israel, până va intra plinătatea neamurilor.

26 Şi astfel tot Israelul va fi salvat; aşa cum este scris: Eliberatorul va veni din Sion şi va îndepărta neevlavia de la Iacob;

27 Fiindcă acesta este legământul meu pentru ei, când voi înlătura păcatele lor.

28 Referitor la evanghelie, sunt duşmani din cauza voastră, dar referitor la alegere, sunt preaiubiţi din cauza părinţilor.

29 Fiindcă darurile şi chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile.

30 Fiindcă aşa cum şi voi odinioară nu aţi crezut în Dumnezeu, totuşi aţi primit milă acum prin necredinţa lor;

31 Tot aşa şi aceştia nu au crezut acum, pentru ca prin mila voastră să obţină şi ei milă.

32 Fiindcă Dumnezeu i-a închis împreună pe toţi în necredinţă, ca să arate milă tuturor.

33 O, adânc al bogăţiilor, deopotrivă ale înţelepciunii şi cunoaşterii lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile lui şi peste putinţă de găsit căile lui!

34 Fiindcă cine a cunoscut mintea Domnului? Sau cine a fost sfătuitorul lui?

35 Sau cine i-a dat întâi, şi să îi fie răsplătit?

36 Pentru că din el şi prin el şi pentru el sunt toate. A lui fie gloria pentru totdeauna. Amin.

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16