18 Nu te făli faţă de ramuri. Dar dacă te făleşti, nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine.
19 Vei spune atunci: Ramurile au fost rupte ca eu să fiu altoit.
20 Bine, din cauza necredinţei au fost rupte, iar tu stai în picioare prin credinţă. Nu te îngâmfa, ci teme-te;
21 Căci dacă Dumnezeu nu a cruţat ramurile naturale, fii atent ca nu cumva să nu te cruţe nici pe tine.
22 Iată, atunci bunătatea şi severitatea lui Dumnezeu; severitate faţă de cei ce au căzut, dar bunătate faţă de tine, dacă continui în bunătatea lui; altfel şi tu vei fi tăiat.
23 Şi ei, de asemenea, dacă nu rămân în necredinţă, vor fi altoiţi; fiindcă Dumnezeu este în stare să îi altoiască din nou.
24 Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul prin natură sălbatic, şi împotriva naturii ai fost altoit într-un măslin bun, cu cât mai mult aceştia, care sunt ramuri naturale, vor fi altoiţi în propriul lor măslin?