13 Fiindcă promisiunea că el va fi moştenitor al lumii nu era dată lui Avraam sau seminţei sale prin lege, ci prin dreptatea credinţei.
14 Căci dacă moştenitori sunt cei din lege, credinţa este desfiinţată şi promisiunea este fără efect;
15 Fiindcă legea lucrează furie; căci unde nu este lege, nu este nici încălcare a legii.
16 Din această cauză este din credinţă, ca să fie conform harului; pentru ca promisiunea să fie sigură întregii seminţe; nu numai celei ce este din lege, dar şi celei ce este din credinţa lui Avraam, care este tatăl nostru al tuturor,
17 (Aşa cum este scris: Te-am făcut tatăl multor naţiuni), în faţa celui pe care l-a crezut, adică Dumnezeu, care dă viaţă morţilor şi cheamă cele ce nu sunt ca şi cum ar fi.
18 El care împotriva speranţei a crezut în speranţă, ca el să devină tatăl multor naţiuni, conform cu ceea ce i se spusese: Aşa va fi sămânţa ta.
19 Şi, nefiind slab în credinţă, nu a luat în considerare propriul său trup deja mort, având aproape o sută de ani, nici starea moartă a pântecelui Sarei;