2 Şi tatăl ei a spus: Gândeam negreşit că o urăşti de tot; de aceea am dat-o însoţitorului tău; nu este sora ei mai mică mai frumoasă decât ea? Te rog, ia-o pe ea în locul ei.
3 Şi Samson le-a spus: Acum voi fi nevinovat faţă de filisteni, deşi le voi face rău.
4 Şi Samson a mers şi a prins trei sute de vulpi şi a luat tăciuni şi le-a legat coadă de coadă şi a pus un tăciune la mijloc între cele două cozi.
5 Şi după ce a aprins cu foc tăciunii, le-a dat drumul în holdele filistenilor şi a ars deopotrivă snopii şi de asemenea grâul care stătea în picioare, împreună cu viile şi măslinii.
6 Atunci filistenii au spus: Cine a făcut aceasta? Şi li s-a răspuns: Samson, ginerele timneanului, pentru că i-a luat soţia şi a dat-o însoţitorului său. Şi filistenii s-au urcat şi au ars-o cu foc pe ea şi pe tatăl ei.
7 Şi Samson le-a spus: Pentru că aţi făcut aceasta mă voi răzbuna faţă de voi şi după aceea voi înceta.
8 Şi i-a lovit la şold şi la coapse cu un mare măcel; şi a coborât şi a locuit în vârful stâncii Etam.