2 Şi voi să nu faceţi alianţă cu locuitorii ţării acesteia, ci să le dărâmaţi altarele; dar nu aţi ascultat de vocea mea. Pentru ce aţi făcut aceasta?
3 De aceea am şi spus: Nu îi voi alunga dinaintea voastră, ci vă vor fi ca spini în coaste şi dumnezeii lor vă vor fi o cursă.
4 Şi s-a întâmplat, când a vorbit îngerul Domnului aceste cuvinte tuturor copiilor lui Israel, că poporul şi-a ridicat vocea şi a plâns.
5 Şi au numit locul acela Bochim; şi au sacrificat acolo Domnului.
6 Şi după ce Iosua a dat drumul poporului, copiii lui Israel au mers, fiecare la moştenirea sa, ca să stăpânească ţara.
7 Şi poporul a servit Domnului în toate zilele lui Iosua şi în toate zilele bătrânilor care au trăit mai mult decât Iosua, care văzuseră toate lucrările mari, pe care le făcuse Domnul pentru Israel.
8 Şi Iosua, fiul lui Nun, servitorul Domnului, a murit fiind în vârstă de o sută zece ani.