1 Şi Abimelec, fiul lui Ierubaal, a mers la Sihem, la fraţii mamei sale, şi a vorbit îndeaproape cu ei şi cu toată familia casei tatălui mamei sale, spunând:
2 Vorbiţi, vă rog, în auzul tuturor bărbaţilor din Sihem: Ce este mai bine pentru voi: să stăpânească peste voi toţi fiii lui Ierubaal care sunt şaptezeci de persoane, sau să stăpânească peste voi unul singur? Amintiţi-vă de asemenea că eu sunt osul vostru şi carnea voastră.
3 Şi fraţii mamei sale au vorbit toate aceste cuvinte despre el, în urechile tuturor bărbaţilor din Sihem; şi inima lor s-a plecat spre a-l urma pe Abimelec, pentru că au spus: El este fratele nostru.
4 Şi i-au dat şaptezeci de arginţi din casa lui Baal-Berit, cu care Abimelec a angajat persoane fără căpătâi şi uşuratice, care l-au urmat.
5 Şi a mers la casa tatălui său, la Ofra, şi a ucis, pe o singură piatră, pe fraţii săi, pe fiii lui Ierubaal, şaptezeci de oameni; şi a rămas numai Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, pentru că s-a ascuns.
6 Şi toţi bărbaţii din Sihem şi toată casa lui Milo s-au adunat şi au mers şi l-au făcut împărat pe Abimelec la câmpia stâlpului care era în Sihem.
7 Şi când i-au spus lui Iotam, el a mers şi a stat pe vârful muntelui Garizim şi şi-a înălţat vocea şi a strigat şi le-a spus: Daţi-mi ascultare, voi bărbaţi din Sihem, ca şi Dumnezeu să vă dea ascultare.