11 Şi ei au răspuns îngerului Domnului, care stătea între pomii de mirt, şi au zis: Noi am umblat încoace şi încolo pe pământ şi, iată, tot pământul şade liniştit şi este în odihnă.
12 Atunci îngerul Domnului a răspuns şi a zis: Doamne al oştirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim şi de cetăţile lui Iuda, împotriva cărora te-ai indignat aceşti şaptezeci de ani?
13 Şi Domnul a răspuns îngerului care vorbea cu mine, cuvinte bune şi cuvinte mângâietoare.
14 Astfel îngerul care vorbea cu mine îndeaproape, mi-a zis: Strigă, spunând: Astfel spune Domnul oştirilor: Sunt gelos, cu o mare gelozie, pentru Ierusalim şi pentru Sion.
15 Şi mă înfurii pe păgânii care sunt în tihnă; fiindcă eu eram numai puţin înfuriat iar ei au ajutat nenorocirii.
16 De aceea astfel spune Domnul: M-am întors la Ierusalim cu îndurări; casa mea va fi construită în el, spune Domnul oştirilor, şi o frânghie de măsurat va fi întinsă peste Ierusalim.
17 Strigă totuşi, spunând: Astfel spune Domnul oştirilor: Cetăţile mele, prin prosperitate, vor fi împrăştiate peste tot şi Domnul va mângâia încă Sionul şi va alege încă Ierusalimul.