1 Eu, fraților, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovnicești, ci ca unor oameni lumești, ca unor copilași în Cristos.
2 V-am hrănit cu lapte, nu cu hrană tare, pentru că încă nu o puteați mânca. Și nici chiar acum nu puteți,
3 pentru că încă sunteți lumești. Într-adevăr, când între voi există invidie, ceartă și (dezbinări), nu sunteți voi lumești și nu trăiți voi în felul celorlalți oameni?
4 Atunci când cineva spune: „Eu sunt al lui Pavel!“, iar altul: „Eu sunt al lui Apolos!“, nu sunteți voi ca ceilalți oameni?
5 Așadar, cine este Apolos? Și cine este Pavel? Slujitori prin care ați crezut, așa cum Domnul i-a dat fiecăruia.
6 Eu am sădit, Apolos a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească!
7 Așa că nici cel ce sădește, nici cel ce udă nu sunt nimic, ci numai Dumnezeu, Care face să crească!