2 Deschideți-vă inima față de noi! N-am făcut rău nimănui, n-am corupt pe nimeni, n-am exploatat pe nimeni.
3 Nu spun aceasta ca să vă condamn, căci am spus mai înainte că sunteți în inimile noastre, fie că murim împreună, fie că trăim împreună.
4 Am mare încredere în voi; sunt atât de mândru de voi, sunt încurajat și foarte bucuros în fiecare dintre necazurile noastre.
5 Când am venit în Macedonia, trupurile noastre n-au avut odihnă, ci am fost necăjiți în toate felurile: lupte din afară, temeri dinăuntru.
6 Însă Dumnezeu, Care-i încurajează pe cei deznădăjduiți, ne-a încurajat prin venirea lui Titus,
7 și nu doar prin venirea sa, ci și prin încurajarea pe care ne-a adus-o vorbindu-ne despre voi, când ne-a spus despre dorința voastră puternică, despre durerea voastră adâncă și despre devotamentul vostru pentru mine. Astfel, m-am bucurat și mai mult.
8 Chiar dacă scrisoarea mea v-a întristat, nu regret. Și chiar dacă am regretat, căci văd că scrisoarea mea v-a întristat, măcar că numai pentru puțin timp,