17 Tot astfel și credința, dacă nu are fapte este moartă în ea însăși.
18 Dar va zice cineva: „Tu ai credință, iar eu am fapte.“ Arată-mi credința ta fără fapte, iar eu îți voi arăta credința mea prin faptele mele!
19 Tu crezi că Dumnezeu este Unul? Bine faci! Dar și demonii cred – și se înfioară!
20 Of, om fără minte, vrei deci să pricepi că credința fără fapte este zadarnică?
21 Avraam, strămoșul nostru, n-a fost el îndreptățit prin fapte, atunci când l-a oferit pe fiul său, Isaac, pe altar?
22 Vezi deci că credința a lucrat împreună cu faptele lui, și credința a fost făcută desăvârșită prin fapte.
23 Astfel a fost împlinită Scriptura care spune: „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, și El i-a socotit acest lucru dreptate“; și el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu“.