2 Toți greșim în multe feluri. Dacă cineva nu greșește în vorbire, este un om desăvârșit, capabil să-și țină în frâu tot trupul.
3 Dacă punem zăbale în gura cailor, ca să-i facem să ne asculte, putem să le conducem tot trupul.
4 Iată, chiar și corăbiile, deși sunt atât de mari și sunt duse de vânturi puternice, totuși ele sunt conduse de o cârmă foarte mică oriunde vrea cârmaciul.
5 La fel și limba: ea este un mădular mic, dar se poate lăuda cu lucruri mari. Iată, un foc mic, ce pădure mare aprinde!
6 Și limba este un foc. Limba este o lume a nedreptății pusă între mădularele noastre. Ea pângărește tot trupul și aprinde tot cursul vieții; și ea însăși este aprinsă de focul Gheenei.
7 Orice fel de specie de animale sălbatice, păsări, animale mici sau pești, poate fi îmblânzită și a fost îmblânzită de neamul omenesc,
8 dar nimeni nu poate îmblânzi limba unui om. Ea este un rău de nestăpânit, plin de venin aducător de moarte.