18 Cei trei viteji au răzbit prin tabăra filistenilor, au scos apă din fântâna de lângă poarta Betleemului și au adus-o cu bine la David. David însă nu a vrut s-o bea, ci a vărsat-o înaintea Domnului ,
19 spunând: „Să mă ferească Dumnezeu să fac așa ceva! Să beau eu sângele bărbaților acestora care și-au pus viața în primejdie? Căci ei și-au pus viața în primejdie aducând apa.“ Și n-a băut din acea apă. Astfel de isprăvi făceau cei trei viteji.
20 Abișai, fratele lui Ioab, era căpetenia celor trei. El și-a ridicat sulița împotriva a trei sute de dușmani și i-a omorât. Și astfel el și-a câștigat un renume alături de cei trei.
21 Era mai respectat decât cei trei, ajungând chiar căpetenia lor, dar nu s-a ridicat la valoarea celor trei.
22 Benaia, fiul lui Iehoiada, era un viteaz din Kabțeel, care a făcut mari isprăvi. El i-a ucis pe doi dintre cei mai viteji moabiți, iar într-o zi în care ninsese, a coborât într-o fântână unde a omorât un leu.
23 A mai omorât, de asemenea, și un egiptean, un bărbat a cărui înălțime era de cinci coți. Egipteanul era înarmat cu o suliță cât sulul unui țesător; Benaia s-a dus înspre el doar cu un toiag. El a smuls sulița din mâna egipteanului și l-a ucis cu propria lui suliță.
24 Astfel de isprăvi făcea Benaia, fiul lui Iehoiada, devenind la fel de vestit ca cei trei viteji.