29 Ție, împărate, pe când erai în patul tău, ți-au venit gânduri cu privire la ce se va întâmpla în viitor și Cel Ce descoperă misterele ți-a făcut cunoscut ce va fi.
30 Cât despre mine, misterul acesta mi-a fost descoperit, nu pentru că aș avea mai multă înțelepciune decât toți cei vii, ci pentru ca împăratului să i se dezvăluie interpretarea visului și să înțeleagă gândurile inimii sale.
31 Tu, împărate, te uitai și iată că ai văzut o statuie mare. Statuia aceasta era foarte mare și de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta și înfățișarea ei era înspăimântătoare.
32 Capul acestei statui era din aur curat, pieptul și brațele îi erau din argint, iar pântecele și coapsele îi erau din bronz.
33 Gambele ei erau din fier, iar picioarele – o parte din fier, o parte din lut.
34 În timp ce te uitai, a fost desprinsă o piatră, fără ajutorul vreunei mâini, care a lovit statuia peste picioarele ei de fier și de lut și le-a sfărâmat.
35 Atunci fierul, lutul, bronzul, argintul și aurul au fost sfărâmate împreună și au ajuns precum pleava din arie vara, la vânturat. Le-a luat vântul și nici o urmă nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra care a lovit statuia s-a făcut un munte mare, care a umplut tot pământul.