1 Împăratul Belșațar a dat un ospăț mare celor o mie de nobili ai săi și a băut vin împreună cu ei.
2 În cheful vinului, Belșațar a poruncit să fie aduse vasele de aur și de argint pe care tatăl său, Nebucadnețar, le luase din Templul de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale.
3 Așadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și împăratul împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale au băut din ele.
4 Au băut vin și i-au lăudat pe zeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn și de piatră.
5 Chiar în clipa aceea au apărut degetele unei mâini de om care scria în fața sfeșnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria.
6 Atunci împăratul a pălit la față și gândurile l-au îngrozit atât de tare, încât i-au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s-au izbit unul de altul.
7 Împăratul a strigat cu glas tare să fie aduși descântătorii, astrologii și ghicitorii. Împăratul le-a zis înțelepților Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta și-mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanț de aur la gât și va fi al treilea la conducerea împărăției.“
8 Au intrat toți înțelepții Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea și nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei.
9 Atunci împăratul Belșațar s-a îngrozit și mai tare, a pălit la față, iar nobilii au rămas înmărmuriți.
10 Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului și ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăț și a zis: „Să trăiești veșnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale și să nu pălești la față!
11 Există în împărăția ta un om care are în el duhul sfinților zei și despre care, pe vremea tatălui tău, s-a descoperit că are lumină, agerime și o înțelepciune ca înțelepciunea zeilor. Împăratul Nebucadnețar, tatăl tău, l-a pus căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi și peste ghicitori,
12 deoarece s-au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat și Beltșațar – un duh deosebit, știință și agerime în interpretarea viselor, în deslușirea enigmelor și în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum dar, să fie chemat Daniel și el îți va spune interpretarea!“
13 Daniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l-a întrebat pe Daniel: – Tu ești acel Daniel, unul dintre exilații lui Iuda pe care i-a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul?
14 Am auzit că ai în tine duhul zeilor și că s-a găsit în tine lumină, agerime și înțelepciune deosebită.
15 Până acum au fost aduși înaintea mea înțelepți și descântători, ca să citească scrierea aceasta și să-mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să-mi spună interpretarea cuvintelor.
16 Despre tine însă am auzit că poți să dai interpretări și să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citești scrierea și să-mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanț de aur la gât și vei fi al treilea la conducerea împărăției.
17 Daniel i-a răspuns împăratului: – Păstrează-ți darurile pentru tine și dă altuia răsplătirile tale! Totuși voi citi împăratului scrierea și-i voi face cunoscută interpretarea.
18 Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadnețar, o împărăție, măreție, onoare și faimă,
19 iar din pricina măreției pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile și oamenii de orice limbă tremurau și se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia și lăsa în viață pe cine voia, înălța pe cine voia și smerea pe cine voia.
20 Dar, când i s-a îngâmfat inima și i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăției sale și i-a fost luată gloria.
21 A fost izgonit dintre oameni, inima lui a devenit ca a fiarelor și a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L-au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i-a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea.
22 Dar tu, Belșațar, fiul lui, nu ți-ai smerit inima, cu toate că ai știut toate acestea,
23 ci te-ai înălțat împotriva Stăpânului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soțiile tale și cu țiitoarele tale, ați băut vin din ele; ai lăudat zeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn și de piatră, care nici nu văd, nici nu aud și nici nu pricep, în loc să-L slăvești pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta și toate căile tale.
24 De aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripția aceasta.
25 Inscripția care a fost scrisă este următoarea: „ Mene, Mene, Techel, Uparsin “.
26 Iată care este interpretarea acestor cuvinte: „ Mene “ înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale și i-a pus capăt;
27 „ Techel “ înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor;
28 „ Peres “ înseamnă că împărăția ta a fost împărțită în două și dată mezilor și perșilor.
29 De îndată Belșațar a dat poruncă și l-au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i-au pus un lanț de aur la gât și l-au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăției.
30 Însă chiar în noaptea aceea Belșațar, împăratul caldeenilor, a fost ucis,
31 iar Darius Medul, care era în vârstă de șaizeci și doi de ani, a primit împărăția.