18 Apoi împăratul s-a retras în palatul său și a petrecut noaptea fără să mănânce și fără să i se aducă vreo dansatoare; nu a avut deloc somn.
19 La revărsatul zorilor, împăratul s-a sculat și s-a dus în grabă la groapa cu lei.
20 S-a apropiat de groapă și l-a strigat pe Daniel cu durere în glas. Împăratul i-a zis astfel lui Daniel: – Daniele, rob al Dumnezeului celui Viu, a putut Dumnezeul tău, Căruia Îi slujești neîncetat, să te scape de lei?
21 Daniel i-a răspuns împăratului: – Să trăiești veșnic, împărate!
22 Dumnezeul meu l-a trimis pe îngerul Său care a închis gura leilor, iar aceștia nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Și nici împotriva ta, împărate, nu am făcut nimic rău!
23 Atunci împăratul s-a bucurat mult din pricina lui Daniel și a poruncit să-l scoată din groapă. Daniel a fost scos din groapă și nu s-a găsit nici o rană pe el, pentru că s-a încrezut în Dumnezeul său.
24 Împăratul a poruncit să fie aduși înaintea sa oamenii care-l acuzaseră pe Daniel. Aceștia au fost aruncați apoi în groapa cu lei, atât ei, cât și fiii și soțiile lor. Nici nu au ajuns bine pe fundul gropii, că leii i-au și apucat și le-au sfărâmat toate oasele.