17 Acum dar, Dumnezeul nostru, ascultă rugăciunea robului Tău și cererile lui și, de dragul Tău, Stăpâne, fă să lumineze fața Ta peste Lăcașul Tău devastat!
18 Pleacă-Ți urechea, Dumnezeule, și ascultă! Deschide-Ți ochii și privește la ruinele noastre și la cetatea peste care este chemat Numele Tău! Căci nu datorită faptelor noastre drepte aducem cererile noastre înaintea Ta, ci pentru îndurările Tale cele mari.
19 Ascultă, Stăpâne! Iartă, Stăpâne! Ia aminte, Stăpâne! Lucrează și nu întârzia, de dragul Tău, Dumnezeul meu! Căci Numele Tău este chemat peste cetatea Ta și peste poporul Tău!“
20 În timp ce vorbeam, mă rugam și mărturiseam păcatul meu și păcatul poporului meu, Israel, și în timp ce îmi aduceam cererile înaintea Domnului, Dumnezeul meu, cu privire la muntele cel sfânt al Dumnezeului meu,
21 deci, în timp ce eu încă vorbeam în rugăciune, „omul“ Gabriel, pe care-l văzusem în viziunea dinainte, a venit repede în zbor și s-a apropiat de mine chiar în clipa când se aducea jertfa de seară.
22 El m-a făcut să înțeleg, spunându-mi astfel: „Daniele, am venit acum să-ți dau discernământ și înțelegere.
23 Când ai început să te rogi, a ieșit un cuvânt, iar eu am venit să te înștiințez, căci tu ești plăcut luiDumnezeu. Ia aminte deci la cuvânt și caută să înțelegi viziunea!