1 „Vai de mine! Căci sunt ca după culesul fructelor, ca după culesul viilor! Nu mai este nici un ciorchine de mâncat nimic din smochinele timpurii, după care tânjește sufletul meu!
2 A pierit cel evlavios din țară și n-a mai rămas nici un om drept!Cu toții stau la pândă, ca să verse sânge; fiecare îl vânează pe semenul său cu o plasă.
3 Mâinile lor sunt deprinse cu răul! Conducătorul cere daruri, iar judecătorul pretinde mită; cei mari își spun dorința pe față și conspiră împreună pentru a și-o îndeplini.
4 Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, iar cel mai drept – mai rău ca un gard de spini. Ziua vestită de străjerii tăi, ziua pedepsei tale, a sosit! Acum va fi stupoare pentru voi!
5 Nu-l crede pe prieten, nu te încrede în amic! Păzește-ți ușa gurii de cea care se odihnește la pieptul tău!
6 Căci fiul își desconsideră tatăl, fiica se ridică împotriva mamei ei, iar nora – împotriva soacrei sale, așa încât dușmanii unui om sunt chiar cei din familia lui.
7 Eu însă voi privi la Domnul , voi nădăjdui în Dumnezeul mântuirii mele! Dumnezeul meu mă va asculta!
8 Nu te bucura din pricina mea, dușmană a mea, căci, deși am căzut, mă voi ridica! Deși locuiesc în întuneric, Domnul va fi lumina mea!
9 Voi îndura furia Domnului , căci am păcătuit împotriva Lui, o voi îndura până când El îmi va apăra pricina și-mi va face dreptate. El mă va scoate la lumină; Îi voi vedea dreptatea.
10 Când va vedea dușmana mea lucrul acesta, va fi acoperită de rușine, ea, care-mi zicea: «Unde este Domnul , Dumnezeul tău?» Ochii mei vor vedea căderea ei! Atunci ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe ulițe.
11 Va fi o zi a reclădirii zidurilor tale, o zi în care ți se va lărgi hotarul!
12 În ziua aceea vor veni la tine oamenidin Asiria și până dinspre cetățile Egiptului, din Egipt și până la râu, de la o mare și până la cealaltă, de la un munte și până la celălalt.
13 Însă țara va fi pustiită din pricina locuitorilor ei, ca rod al faptelor lor rele.
14 Păstorește-Ți cu toiagul poporul, turma moștenirii Tale care locuiește în singurătate, în pădurea din mijlocul ținutului roditor! Să pască în Bașan și în Ghilad ca în zilele de odinioară!“
15 „Îți voi arăta lucruri nemaipomenite ca în ziua ieșirii tale din țara Egiptului!“
16 „Neamurile vor vedea și se vor rușina de toată puterea lor. Își vor pune mâna la gură și își vor astupa urechile.
17 Vor linge țărâna ca șarpele și ca târâtoarele pământului. Vor ieși tremurând din cetățuile lor, vor veni îngrozite la Domnul , Dumnezeul nostru, și se vor teme de Tine.
18 Cine este Dumnezeu ca Tine, Care să ia vina și Care să ierte nelegiuirea rămășiței moștenirii Lui? Tu nu rămâi mânios pe vecie, ci Îți găsești plăcerea în îndurare.
19 Tu vei avea iarăși milă de noi și vei zdrobi sub tălpi nelegiuirile noastre; vei arunca în adâncurile mării toate păcatele noastre.
20 Tu vei arăta credincioșie față de Iacov și îndurare față de Avraam, așa cum ai jurat strămoșilor noștri în zilele din vechime.“