7 Când moare cel rău, îi piere speranța, iar nădejdea tăriei lor este nimicită.
8 Cel drept este eliberat din necaz, dar cel rău îi ia locul.
9 Cel lipsit de evlavie își distruge semenul cu gura, dar cei drepți sunt izbăviți prin cunoștință.
10 Când le merge bine celor drepți, cetatea se bucură, iar când pier cei răi, se aud strigăte de veselie.
11 O cetate este elogiată datorită binecuvântării celor drepți, dar gura celor răi îi aduce ruinarea.
12 Cel fără minte își disprețuiește semenul, dar omul care are pricepere își ține gura.
13 Cel ce umblă cu bârfe dezvăluie gânduri tainice, dar cel demn de încredere păstrează secretele.