1 Urmați dar pilda lui Dumnezeu ca niște copii prea iubiți.
2 Trăiți în dragoste, dupăcum și Hristos ne-a iubit, și S’a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos și ca o jertfă de bun miros“, lui Dumnezeu.
3 Curvia, sau orice altfel de necurăție, sau lăcomia de avere, nici să nu fie pomenite între voi, așa cum se cuvine unor sfinți.
4 Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, cari nu sînt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulțămire.
5 Căci știți bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n’are parte de moștenire în Împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu.
6 Nimeni să nu vă înșele cu vorbe deșerte; căci din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.
7 Să nu vă întovărășiți dar deloc cu ei.
8 Odinioară erați întunerec; dar acum sînteți lumină în Domnul. Umblați deci ca niște copii ai luminii.
9 Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire și în adevăr.
10 Cercetați ce este plăcut înaintea Domnului,
11 și nu luați deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiți-le.
12 Căci e rușine numai să spunem ce fac ei în ascuns.
13 Dar toate aceste lucruri, cînd sînt osîndite de lumină, sînt date la iveală; pentrucă ceiace scoate totul la iveală, este lumina.
14 De aceea zice: „Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina.“
15 Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți.
16 Răscumpărați vremea, căci zilele sînt rele.
17 De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului.
18 Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh.
19 Vorbiți între voi cu psalmi, cu cîntări de laudă și cu cîntări duhovnicești, și cîntați și aduceți din toată inima laudă Domnului.
20 Mulțămiți totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos.
21 Supuneți-vă unii altora în frica lui Hristos.
22 Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului;
23 căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului.
24 Și după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot așa și nevestele să fie supuse bărbaților lor în toate lucrurile.
25 Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S’a dat pe Sine pentru ea,
26 ca s’o sfințească, după ce a curățit-o prin botezul cu apă prin Cuvînt,
27 ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără sbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă și fără prihană.
28 Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta, se iubește pe sine însuș.
29 Căci nimeni nu și-a urît vreodată trupul lui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica;
30 pentrucă noi sîntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui.
31 De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mamă-sa, și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup“.
32 Taina aceasta este mare – (vorbesc despre Hristos și despre Biserică). –
33 Încolo fiecare din voi să-și iubească nevasta ca pe sine; și nevasta să se teamă de bărbat.