1 Primiți bine pe cel slab în credință, și nu vă apucați la vorbă asupra părerilor îndoelnice.
2 Unul crede că poate să mănînce de toate; pe cînd altul, care este slab, nu mănîncă decît verdețuri.
3 Cine mănîncă să nu disprețuiască pe cine nu mănîncă; și cine nu mănîncă, să nu judece pe cine mănîncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.
4 Cine ești tu, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpînului său; totuș, va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească pentru ca să stea.
5 Unul socotește o zi mai pe sus decît alta; pentru altul, toate zilele sînt la fel. Fiecare să fie deplin încredințat în mintea lui.
6 Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n’o face. Cine mănîncă, pentru Domnul mănîncă; pentrucă aduce mulțămiri lui Dumnezeu. Cine nu mănîncă, pentru Domnul nu mănîncă; și aduce și el mulțămiri lui Dumnezeu.
7 În adevăr, niciunul din noi nu trăiește pentru sine, și nici unul din noi nu moare pentru sine.