1 După aceea, Nahaș, împăratul fiilor lui Amon, a murit, și în locul lui a domnit fiul său.
2 David a zis: „Voi arăta bunăvoință lui Hanun, fiul lui Nahaș, căci tatăl lui a arătat bunăvoință față de mine.“ Și David a trimes soli să-l mîngîie pentru moartea tatălui său. Cînd au ajuns slujitorii lui David în țara fiilor lui Amon, la Hanun, ca să-l mîngîie,
3 căpeteniile fiilor lui Amon au zis lui Hanun: „Crezi că David îți trimete oameni să te mîngîie, ca să cinstească pe tatăl tău? – Oare n’au venit slujitorii lui la tine ca să cunoască cetatea și s’o nimicească, și ca să iscodească țara?“
4 Atunci Hanun a luat pe slujitorii lui David, a pus să-i radă, și să le taie hainele pela mijloc pînă la brîu. Apoi le-a dat drumul.
5 David, căruia au venit și i-au dat de știre despre cele întîmplate cu oamenii aceștia, a trimes niște oameni înaintea lor, căci li se făcuse mare rușine; și împăratul a trimes să le spună: „Rămîneți la Ierihon pînă vă va crește barba, și apoi să vă întoarceți.“
6 Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră urîți lui David, și Hanun și fiii lui Amon au trimes o mie de talanți de argint să tocmească în slujba lor cară și călăreți dela Sirienii din Mesopotamia și dela Sirienii din Maaca și din Țoba.
7 Au tocmit treizeci și două de mii de cară și pe împăratul din Maaca împreună cu poporul lui, cari au venit și au tăbărît înaintea Medebei. Fiii lui Amon s’au strîns din cetățile lor, și au mers la luptă.
8 La auzul acestei vești, David a trimes împotriva lor pe Ioab și toată oștirea de oameni viteji.
9 Fiii lui Amon au ieșit, și s’au înșirat în linie de bătaie la intrarea cetății; împărații cari veniseră au tăbărît deosebit pe cîmp.
10 Ioab a văzut că avea de luptat și înainte și înapoi. A ales atunci din toți voinicii de frunte ai lui Israel o ceată, pe care a așezat-o împotriva Sirienilor;
11 și a pus supt porunca fratelui său Abișai cealaltă parte a poporului, ca să țină piept fiilor lui Amon.
12 El a zis: „Dacă Sirienii vor fi mai tari decît mine, să-mi vii tu în ajutor; și dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decît tine, îți voi veni eu în ajutor.
13 Fii tare, și să ne îmbărbătăm pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru, și Domnul să facă ce va crede!“
14 Ioab, cu poporul lui, a înaintat la luptă împotriva Sirienilor, și ei au fugit dinaintea lui.
15 Și cînd au văzut fiii lui Amon că Sirienii o luaseră la fugă, au fugit și ei dinaintea lui Abișai, fratele lui Ioab, și s’au întors în cetate. Și Ioab s’a întors la Ierusalim.
16 Sirienii, văzînd că fuseseră bătuți de Israel, au trimes și au adus pe Sirienii cari erau de cealaltă parte a Rîului; și Șofah, căpetenia oștirii lui Hadarezer, era în fruntea lor.
17 Au dat de știre lui David, care a strîns pe tot Israelul, a trecut Iordanul, a mers împotriva lor, și s’a pregătit de luptă împotriva lor. David s’a înșiruit în linie de bătaie împotriva Sirienilor. Dar Sirienii, după ce se bătuseră cu el,
18 au fugit dinaintea lui Israel. David le-a ucis oamenii dela șapte mii de cară și patruzeci de mii de pedestrași, și a omorît pe Șofah, căpetenia oștirii.
19 Slujitorii lui Hadarezer, văzîndu-se bătuți de Israel, au făcut pace cu David, și i s’au supus. Și Sirienii n’au vrut să mai ajute pe fiii lui Amon.