15 Dumnezeu a trimes un înger la Ierusalim, ca să-l nimicească; și, pe cînd îl nimicea, Domnul S’a uitat, și I-a părut rău de răul acesta; și a zis îngerului care nimicea: „Destul! Acum, trage-ți mîna înapoi!“ Îngerul Domnului stătea lîngă aria lui Ornan, Iebusitul.
16 David a ridicat ochii, și a văzut pe îngerul Domnului stînd între pămînt și cer, și ținînd în mînă sabia scoasă și întoarsă împotriva Ierusalimului. Atunci David și bătrînii, înveliți cu saci, au căzut cu fața la pămînt.
17 Și David a zis lui Dumnezeu: „Oare n’am poruncit eu numărătoarea poporului? Eu am păcătuit și am făcut răul acesta; dar oile acestea, ce au făcut oare? Doamne, Dumnezeul meu, mîna Ta să fie dar peste mine și peste casa tatălui meu și să nu peardă pe poporul Tău!“
18 Îngerul Domnului a spus lui Gad să vorbească lui David, să se suie să ridice un altar Domnului în aria lui Ornan, Iebusitul.
19 David s’a suit, după cuvîntul pe care-l spusese Gad în Numele Domnului.
20 Ornan s’a întors și a văzut îngerul, și cei patru fii ai lui s’au ascuns împreună cu el: treiera grîul atunci.
21 Cînd a ajuns David la Ornan, Ornan s’a uitat, și a zărit pe David; apoi a ieșit din arie, și s’a închinat înaintea lui David, cu fața la pămînt.