1 Unde s’a dus iubitul tău,cea mai frumoasă dintre femei?Încotro a apucat iubitul tău,ca să-l căutăm și noi împreună cu tine? –
2 Iubitul meu s’a pogorît la grădina lui, la stratul de mirezme,ca să-și pască turma în grădini, și să culeagă crini.
3 Eu sînt a iubitului meu și iubitul meu este al meu;el își paște turma între crini. –
4 Frumoasă ești, iubito, ca Tirța, plăcută ca Ierusalimul,dar cumplită ca niște oști supt steagurile lor.
5 Întoarce-ți ochii dela mine,căci mă turbură.Perii tăi sînt ca o turmă de capre,cari poposesc pe coama Galaadului.
6 Dinții tăi sînt ca o turmă de oi,cari ies din scăldătoare,toate cu gemeni,și niciuna din ele nu este stearpă.
7 Obrazul tău este ca o jumătate de rodie,supt măhrama ta …
8 Am șasezeci de împărătese, optzeci de țiitoare, și fete fără număr,
9 dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea;ea este singură la mamă-sa,cea mai aleasă a celei ce a născut-o.Fetele o văd, și o numesc fericită;împărătesele și țiitoarele de asemenea o laudă. –
10 „Cine este aceea care se ivește ca zorile,frumoasă ca luna,curată ca soarele,dar cumplită ca niște oști supt steagurile lor?“ –
11 M’am pogorît în grădina cu nuci,să văd verdeața din vale,să văd dacă a înmugurit via,și dacă au înflorit rodiile.
12 Dar fără să bag de seamă, dorința mea m’a dusla carăle poporului unui om ales. –
13 Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito!Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim. –Ce aveți voi să vă uitați la Sulamitaca la niște fete ce joacă în cor?