31 Apoi în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te-a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-ați făcut pînă la sosirea voastră în locul acesta.“
32 Cu toate acestea, voi n’ați avut încredere în Domnul, Dumnezeul vostru,
33 care mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea într’un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuiați să mergeți, și ziua într’un nor.
34 Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S’a mîniat, și a jurat, zicînd:
35 „Niciunul din bărbații cari fac parte din acest neam rău nu va vedea țara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinților voștri,
36 afară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, și țara în care a mers, o voi da lui și copiilor lui, pentrucă a urmat în totul calea Domnului.“
37 Domnul S’a mîniat și pe mine, din pricina voastră, și a zis: „Nici tu nu vei intra în ea.