1 Cînd cineva își va lua o nevastă și se va însura cu ea, și s’ar întîmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva rușinos în ea, să-i scrie o carte de despărțire, și, după ce-i va da-o în mînă, să-i dea drumul din casa lui.
2 Ea să iasă de la el, să plece, și va putea să se mărite după un alt bărbat.
3 Dacă și acesta din urmă începe s’o urască, îi scrie o carte de despărțire, și după ce i-o dă în mînă, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă, moare,
4 atunci bărbatul dintîi, care îi dăduse drumul, nu va putea s’o ia iarăș de nevastă, după ce s’a pîngărit ea, căci lucrul acesta este o urîciune înaintea Domnului, și să nu faci vinovată de păcat țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău.
5 Cînd un om va fi însurat de curînd, să nu se ducă la oaste, și să nu se pună nici o sarcină peste el; să fie scutit, din pricina familiei, timp de un an, și să veselească astfel pe nevasta pe care și-a luat-o.
6 Să nu iei zălog cele două pietre de rîșniță, nici chiar piatra de rîșniță de deasupra; căci ar însemna că iei zălog însăș viața cuiva.
7 Dacă se va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din frații lui, pe vreunul din copiii lui Israel, și să-l fi făcut rob sau să-l fi vîndut, hoțul acela să fie pedepsit cu moartea. Să curăți astfel răul din mijlocul tău.
8 Ia seama bine și păzește-te de rana leprei; și să faceți tot ce vă vor învăța preoții dintre Leviți, să aveți grijă să lucrați după poruncile pe cari li le-am dat.
9 Adu-ți aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, Mariei, pe drum, la ieșirea voastră din Egipt.
10 Dacă ai vreo datorie la aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să-i iei lucrul pus zălog;
11 ci să stai afară, și cel pe care l-ai împrumutat să-ți aducă afară lucrul pus zălog.
12 Dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat zălog dela el la tine;
13 să i-l dai înapoi la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui, și să te binecuvinteze; și lucrul acesta ți se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
14 Să nu nedreptățești pe simbriașul sărac și nevoiaș, fie că este unul din frații tăi, fie că este unul din străinii cari locuiesc în țara ta, în cetățile tale.
15 Să-i dai plata pentru ziua lui înainte de apusul soarelui; căci e sărac, și o dorește mult. Altfel, ar striga către Domnul împotriva ta, și te-ai face vinovat de un păcat.
16 Să nu omori pe părinți pentru copii, și să nu omori pe copii pentru părinți; fiecare să fie omorît pentru păcatul lui.
17 Să nu te atingi de dreptul străinului și al orfanului, și să nu iei zălog haina văduvei.
18 Să-ți aduci aminte că ai fost rob în Egipt, și că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo; de aceea îți dau aceste porunci ca să le împlinești.
19 Cînd îți vei secera ogorul, și vei uita un snop pe cîmp, să nu te întorci să-l iei: să fie al străinului, al orfanului și al văduvei, pentruca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze în tot lucrul mînilor tale.
20 Cînd îți vei scutura măslinii, să nu culegi a două oară roadele rămase pe ramuri: ele să fie ale străinului, ale orfanului și ale văduvei.
21 Cînd îți vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinele cari rămîn pe urma ta: ele să fie ale străinului, ale orfanului și ale văduvei.
22 Adu-ți aminte că ai fost rob în țara Egiptului; de aceea îți dau poruncile acestea, ca să le împlinești.