5 Mai marii oștirii să vorbească apoi poporului și să zică: „Cine a zidit o casă nouă, și nu s’a așezat încă în ea, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să se așeze altul în ea.
6 Cine a sădit o vie, și n’a mîncat încă din ea, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să mănînce altul din ea.
7 Cine s’a logodit cu o femeie, și n’a luat-o încă, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și s’o ia altul“.
8 Mai marii oștirii să vorbească mai departe poporului, și să spună: „Cine este fricos și slab la inimă, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moaie inima fraților lui“.
9 După ce mai marii oștirii vor isprăvi de vorbit poporului, să așeze pe căpeteniile oștirii în fruntea poporului.
10 Cînd te vei apropia de o cetate ca să te bați împotriva ei, s’o îmbii cu pace.
11 Dacă primește pacea și-ți deschide porțile, tot poporul care se va afla în ea să-ți dea bir și să-ți fie supus.