1 Împăratul și Haman s’au dus la ospăț la împărăteasa Estera.
2 În această a doua zi, împăratul a zis iarăș Esterei, pe cînd beau vin: „Care este cererea ta, împărăteasă Estero? Ea îți va fi împlinită. Ce dorești? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăție, o vei căpăta.“
3 Împărăteasa Estera a răspuns: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, împărate, și dacă găsește cu cale împăratul, dă-mi viața: iată cererea mea; și scapă pe poporul meu: iată dorința mea!
4 Căci eu și poporul meu sîntem vînduți să fim nimiciți, junghiați și prăpădiți. Măcar dacă am fi vînduți să fim robi și roabe, aș tăcea, dar vrăjmașul n’ar putea să înlocuiască perderea făcută împăratului.“
5 Împăratul Ahașveroș a luat cuvîntul, și a zis împărătesei Estera: „Cine și unde este acela care are de gînd să facă așa?“
6 Estera a răspuns: „Apăsătorul, vrăjmașul, este Haman, răul acesta!“ Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei.
7 Și împăratul, în mînia lui, s’a sculat și a părăsit ospățul, și s’a dus în grădina casei împărătești. Haman a rămas să-și ceară viața dela împărăteasa Estera, căci vedea bine că perderea lui era hotărîtă în mintea împăratului.
8 Cînd s’a întors împăratul din grădina casei împărătești în odaia ospățului, a văzut pe Haman că se aruncase spre patul pe care era Estera, și i-a zis: „Cum, să mai și silești pe împărăteasă, la mine, în casa împărătească?“Cum au ieșit cuvintele acestea din gura împăratului, i-au și acoperit fața lui Haman.
9 Și Harbona, unul din fameni, a zis în fața împăratului: „Iată, spînzurătoarea pregătită de Haman pentru Mardoheu, care a vorbit spre binele împăratului, este ridicată în casa lui Haman, la o înălțime de cincizeci de coți.“ Împăratul a zis: „Haman să fie spînzurat pe ea!“
10 Și au spînzurat pe Haman pe spînzurătoarea pe care o pregătise el pentru Mardoheu. Și mînia împăratului s’a potolit.