1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărîrea împăratului, și cînd vrăjmașii Iudeilor nădăjduiseră să stăpînească peste ei, s’a întîmplat tocmai dimpotrivă, că Iudeii au stăpînit asupra vrăjmașilor lor.
2 Iudeii s’au strîns în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe ceice căutau să-i peardă. Nimeni n’a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele!
3 Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricei pe care le-o însufla Mardoheu.
4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentrucă ajungea din ce în ce mai puternic.
5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorît și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor.
6 În capitala Susa, Iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni,
7 și au junghiat pe Parșandata, Dalfon, Aspata,
8 Porata, Adalia, Aridata,
9 Parmașta, Arizai, Aridai, și Vaiezata,
10 cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmașul Iudeilor. Dar n’au pus mîna pe averile lor.
11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră uciși în capitala Susa a ajuns la cunoștința împăratului.
12 Și împăratul a zis împărătesei Estera: „Iudeii au ucis și au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ținuturi ale împăratului?… Care-ți este cererea? Ea îți va fi împlinită. Ce mai dorești? Vei căpăta.“
13 Estera a răspuns: „Dacă împăratul găsește cu cale, să fie îngăduit Iudeilor cari sînt la Susa să facă și mîne după porunca de azi, și să spînzure pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.“
14 Și împăratul a poruncit să se facă așa. Porunca a fost adusă la cunoștința poporului din Susa. Au spînzurat pe cei zece fii ai lui Haman.
15 Iudeii cari se aflau în Susa s’au strîns din nou în a patrusprezecea zi a lunii Adar, și au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n’au pus mîna pe averile lor.
16 Ceilalți Iudei din celelalte ținuturi ale împăratului s’au strîns și și-au apărat viața. Au căpătat astfel odihnă, scăpînd de vrăjmașii lor, și au ucis șaptezeci și cinci de mii din cei ce le erau vrăjmași. Dar n’au pus mîna pe averile lor.
17 Aceste lucruri s’au întîmplat în a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a patrusprezecea, Iudeii s’au odihnit, și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie.
18 Cei ce se aflau la Susa, s’au strîns în ziua a treisprezecea și a patrusprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s’au odihnit, și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie.
19 De aceea Iudeii dela țară, cari locuiesc în cetăți fără ziduri, au făcut din ziua a patrusprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de ospăț și de sărbătoare, în care își trimet daruri unii altora.
20 Mardoheu a scris aceste lucruri, și a trimes scrisori tuturor Iudeilor din toate ținuturile împăratului Ahașveroș, de aproape și din depărtare.
21 Le poruncea să prăznuiască în fiecare an ziua a patrusprezecea și a cincisprezecea a lunii Adar,
22 ca zile în cari căpătaseră odihnă, scăpînd de vrajmașii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie și jalea lor în zi de sărbătoare, și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, cînd să-și trimeată daruri de mîncare unii altora și să împartă daruri celor lipsiți.
23 Iudeii s’au îndatorat să facă ceeace și începuseră să facă și ce le scrisese Mardoheu.
24 Căci Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul tuturor Iudeilor, făcuse planul să-i peardă, și aruncase Pur, adică sorțul, ca să-i omoare și să-i nimicească.
25 Dar Estera, venind înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva Iudeilor, și să-l spînzure pe lemn, pe el și pe fiii lui.
26 De aceea zilele acestea s’au numit Purim, dela numirea Pur.Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori, potrivit cu cele ce văzuseră ei înșiși și potrivit cu cele ce li se întîmplaseră,
27 Iudeii au luat pentru ei, pentru sămînța lor, și pentru toți ceice se vor lipi de ei, hotărîrea și îndatorirea neschimbăcioasă ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rînduit, și la vremea hotărîtă.
28 Zilele acestea trebuiau să fie pomenite și prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ținut și în fiecare cetate. Și zilele acestea Purim nu trebuiau desființate niciodată din mijlocul Iudeilor, nici să se șteargă aducerea aminte de ele printre urmașii lor.
29 Împărăteasa Estera, fata lui Abihail, și Iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentruca să întărească scrisoarea privitoare la Purim.
30 Au trimes scrisori tuturor Iudeilor, în cele o sută douăzeci și șapte de ținuturi ale împăratului Ahașveroș. Ele cuprindeau cuvinte de pace și de credincioșie,
31 întărind ținerea acestor zile Purim, la vremea hotărîtă, cum le rînduiseră Iudeul Mardoheu și împărăteasa Estera pentru ei, și cum și le rînduiseră și pentru ei înșiși și pentru sămînța lor, cu prilejul postului lor și țipetelor lor.
32 Porunca Esterei a întărit așezarea acestei sărbători Purim, și lucrul acesta a fost scris în carte.