10 cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmașul Iudeilor. Dar n’au pus mîna pe averile lor.
11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră uciși în capitala Susa a ajuns la cunoștința împăratului.
12 Și împăratul a zis împărătesei Estera: „Iudeii au ucis și au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ținuturi ale împăratului?… Care-ți este cererea? Ea îți va fi împlinită. Ce mai dorești? Vei căpăta.“
13 Estera a răspuns: „Dacă împăratul găsește cu cale, să fie îngăduit Iudeilor cari sînt la Susa să facă și mîne după porunca de azi, și să spînzure pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.“
14 Și împăratul a poruncit să se facă așa. Porunca a fost adusă la cunoștința poporului din Susa. Au spînzurat pe cei zece fii ai lui Haman.
15 Iudeii cari se aflau în Susa s’au strîns din nou în a patrusprezecea zi a lunii Adar, și au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n’au pus mîna pe averile lor.
16 Ceilalți Iudei din celelalte ținuturi ale împăratului s’au strîns și și-au apărat viața. Au căpătat astfel odihnă, scăpînd de vrăjmașii lor, și au ucis șaptezeci și cinci de mii din cei ce le erau vrăjmași. Dar n’au pus mîna pe averile lor.