22 ca zile în cari căpătaseră odihnă, scăpînd de vrajmașii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie și jalea lor în zi de sărbătoare, și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, cînd să-și trimeată daruri de mîncare unii altora și să împartă daruri celor lipsiți.
23 Iudeii s’au îndatorat să facă ceeace și începuseră să facă și ce le scrisese Mardoheu.
24 Căci Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul tuturor Iudeilor, făcuse planul să-i peardă, și aruncase Pur, adică sorțul, ca să-i omoare și să-i nimicească.
25 Dar Estera, venind înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva Iudeilor, și să-l spînzure pe lemn, pe el și pe fiii lui.
26 De aceea zilele acestea s’au numit Purim, dela numirea Pur.Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori, potrivit cu cele ce văzuseră ei înșiși și potrivit cu cele ce li se întîmplaseră,
27 Iudeii au luat pentru ei, pentru sămînța lor, și pentru toți ceice se vor lipi de ei, hotărîrea și îndatorirea neschimbăcioasă ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rînduit, și la vremea hotărîtă.
28 Zilele acestea trebuiau să fie pomenite și prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ținut și în fiecare cetate. Și zilele acestea Purim nu trebuiau desființate niciodată din mijlocul Iudeilor, nici să se șteargă aducerea aminte de ele printre urmașii lor.