1 Din partea oamenilor din popor și din partea nevestelor lor s’au ridicat mari plîngeri împotriva fraților lor Iudei.
2 Unii ziceau: „Noi, fiii noștri și fetele noastre, sîntem mulți; să ni se dea grîu ca să mîncăm și să trăim.“
3 Alții ziceau: „Punem zălog ogoarele, viile și casele noastre, ca să avem grîu în timpul foametei.“
4 Alții ziceau: „Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele și viile noastre pentru birul împăratului.
5 Și totuș carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sînt ca și copiii lor; și iată, supunem la robie pe fiii noștri și pe fetele noastre, și multe din fetele noastre au și fost supuse la robie; sîntem fără putere, căci ogoarele și viile noastre sînt ale altora.“
6 M’am supărat foarte tare cînd le-am auzit plîngerile și cuvintele acestea.
7 Am hotărît să mustru pe cei mari și pe dregători, și le-am zis: „Ce! voi împrumutați cu camătă fraților voștri?“ Și am strîns în jurul meu o mare mulțime,