13 Și cîștigîndu-l astfel, nădăjduiau că am să mă tem, și că am să urmez sfaturile lui și să fac un păcat. Ei s’ar fi folosit de această atingere a bunului meu nume, ca să mă umple de ocară.
14 Adu-Ți aminte, Dumnezeule, de Tobia și de Sanbalat, și de faptele lor! Adu-Ți aminte și de Noadia, proorocița, și de ceilalți prooroci cari căutau să mă sperie!
15 Zidul a fost isprăvit în a douăzeci și cincea zi a lunii Elul, în cincizeci și două de zile.
16 Cînd au auzit toți vrăjmașii noștri, s’au temut toate popoarele dimprejurul nostru; s’au smerit foarte mult, și au cunoscut că lucrarea se făcuse prin voia Dumnezeului nostru.
17 În vremea aceea erau unii fruntași din Iudeia, cari trimeteau deseori scrisori lui Tobia și primeau și ei scrisori dela el.
18 Căci mulți din Iuda erau legați cu el prin jurămînt, pentrucă era ginerile lui Șecania, fiul lui Arah, și fiul său Iohanan luase pe fata lui Meșulam, fiul lui Berechia.
19 Vorbeau bine de el chiar în fața mea, și-i spuneau cuvintele mele. Tobia trimetea scrisori ca să mă înfricoșeze.