29 I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta; dar ei au stăruit în îngîmfarea lor, n’au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orînduirilor Tale, cari fac viu pe celce le împlinește, Ți-au întors spatele cu îndărătnicie, și-au înțepenit grumazul, și n’au ascultat.
30 I-ai îngăduit astfel mulți ani, le-ai dat înștiințări prin Duhul tău, prin prooroci, și tot n’au luat aminte. Atunci i-ai dat în mînile unor popoare străine.
31 Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostiv și îndurător.
32 Și acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic și înfricoșat, Tu care Îți ții legămîntul Tău de îndurare, nu privi ca puțin lucru toate suferințele prin cari am trecut noi, împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, proorocii noștri, părinții noștri și tot poporul Tău, din vremea împăraților Asiriei pînă în ziua de azi.
33 Tu ai fost drept în tot ce ni s’a întîmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.
34 Împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, și părinții noștri n’au păzit Legea, și n’au dat ascultare nici poruncilor, nici înștiințărilor pe cari li le dădeai.
35 Cînd erau stăpîni, în mijlocul multelor binefaceri pe cari li le dădeai, în țara întinsă și roditoare, pe care le-o dădusei, nu Ți-au slujit și nu s’au abătut dela faptele lor rele.