7 Tu, Doamne Dumnezeule, ai ales pe Avram, l-ai scos din Ur din Haldeia, și i-ai pus numele Avraam.
8 Tu ai găsit inima lui credincioasă înainta Ta, ai făcut legămînt cu el, și ai făgăduit că vei da seminței lui țara Cananiților, Hetiților, Amoriților, Fereziților, Iebusiților și Ghirgasiților. Și Ți-ai ținut cuvîntul, căci ești drept.
9 Tu ai văzut necazul părinților noștri în Egipt, și le-ai auzit strigătele la Marea Roșie.
10 Ai făcut semne și minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui și împotriva întregului popor din țara lui, pentrucă știai cu cîtă îngîmfare se purtaseră față de părinții noștri, și Ți-ai arătat slava Ta cum se vede astăzi.
11 Ai despărțit marea înaintea lor, și au trecut pe uscat prin mijlocul mării: dar ai prăbușit în adînc, ca o piatră în fundul apelor, pe cei ce-i urmăreau.
12 I-ai călăuzit ziua printr’un stîlp de nor, și noaptea printr’un stîlp de foc, care le lumina drumul pe care aveau să-l urmeze.
13 Te-ai pogorît pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălțimea cerurilor, și le-ai dat porunci drepte, legi adevărate, învățături și orînduiri minunate.