9 Dar aveam sentinţa morţii în noi înşine, ca să nu ne încredem în noi înşine, ci în Dumnezeu care învie morţii;
10 Care ne-a scăpat dintr-o moarte atât de mare şi ne scapă; în care ne încredem că ne va şi scăpa;
11 Şi voi, ajutând împreună prin rugăciune pentru noi, ca pentru darul dăruit nouă prin multe persoane, mulţumiri să fie aduse de mulţi pentru noi.
12 Fiindcă bucuria noastră este aceasta: mărturia conştiinţei noastre, că am avut comportarea noastră în lume, şi mai abundent faţă de voi, în simplitate şi sinceritate dumnezeiască, nu cu înţelepciune carnală, ci prin harul lui Dumnezeu.
13 Fiindcă nu vă scriem altele decât ce citiţi sau recunoaşteţi; şi mă încred că veţi recunoaşte chiar până la sfârşit,
14 Aşa cum ne-aţi şi recunoscut în parte, că suntem bucuria voastră, chiar aşa cum şi voi sunteţi a noastră, în ziua Domnului Isus.
15 Şi în această încredere voiam să vin înainte la voi, ca să aveţi un al doilea beneficiu.