26 Şi pentru că au poruncit să lase buturuga cu rădăcinile copacului, împărăţia ta îţi va fi sigură, după ce vei fi cunoscut că cerurile domnesc.
27 De aceea, împărate, să îţi fie bine primit sfatul meu şi încetează păcatele tale, făcând dreptate; şi nelegiuirile tale, arătând milă celor săraci; poate va fi o lungire a liniştii tale.
28 Toate acestea au venit peste împăratul Nebucadneţar.
29 La sfârşitul a douăsprezece luni umbla prin palatul împărăţiei Babilonului.
30 Împăratul a vorbit şi a spus: Nu este acesta marele Babilon, pe care eu l-am construit pentru casa împărăţiei prin tăria puterii mele şi pentru onoarea maiestăţii mele?
31 În timp ce cuvântul era încă în gura împăratului, a căzut o voce din cer, spunând: Împărate Nebucadneţar, ţie ţi se spune: Împărăţia este îndepărtată de la tine.
32 Şi te vor alunga dintre oameni şi locuinţa ta va fi cu fiarele câmpului; te vor face să mănânci iarbă ca boii şi şapte timpuri vor trece peste tine, până când vei cunoaşte că cel Preaînalt domneşte în împărăţia oamenilor şi o dă oricui voieşte.