10 Cândva nu erați un popor, dar acum sunteți poporul lui Dumnezeu. Cândva nu primiserăți îndurare, dar acum ați primit îndurare.
11 Preaiubiților, vă îndemn, ca pe niște străini și peregrini, să vă feriți de poftele carnale, care se luptă împotriva sufletului!
12 Să aveți o purtare bună printre neamuri, pentru ca, deși vă vorbesc de rău ca pe niște răufăcători, totuși, văzând faptele voastre bune, să-L slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.
13 Fiți supuși oricărei autorități omenești, pentru Domnul, fie împăratului, ca înalt stăpânitor,
14 fie guvernatorilor, ca unii trimiși de el să-i pedepsească pe răufăcători și să-i laude pe cei ce fac binele.
15 Căci este voia lui Dumnezeu ca, făcând lucruri bune, să reduceți la tăcere ignoranța oamenilor proști.
16 Trăiți ca niște oameni liberi, dar fără a folosi libertatea drept acoperământ al răului, ci ca niște robi ai lui Dumnezeu!