6 și a jurat pe Cel Ce trăiește în vecii vecilor, Care a creat cerul și ceea ce este în el, pământul și ceea ce este pe el și marea și ceea ce este în ea, că nu va mai fi nici o amânare,
7 ci în zilele când al șaptelea înger va suna din trâmbiță, se va împlini taina lui Dumnezeu, așa cum le-a vestit El robilor Săi, profeții.
8 Glasul pe care l-am auzit din cer mi-a vorbit din nou și mi-a zis: „Du-te și ia sulul deschis din mâna îngerului care stă pe mare și pe uscat!“
9 M-am dus la înger și i-am zis să-mi dea acel sul mic. El mi-a zis: „Ia-l și mănâncă-l! Îți va amărî stomacul, dar în gură îți va fi dulce ca mierea.“
10 Am luat sulul din mâna îngerului și l-am mâncat. În gura mea a fost dulce ca mierea, dar când l-am mâncat, stomacul mi s-a făcut amar.
11 Atunci el mi-a zis: „Trebuie să profețești din nou despre multe popoare, neamuri, limbi și regi!“