8 – Tu ai arătat o mare îndurare față de tatăl meu, David, I-a răspuns Solomon lui Dumnezeu, și m-ai pus să domnesc în locul lui.
9 Acum, Doamne Dumnezeule, întărește promisiunea pe care i-ai făcut-o tatălui meu, David, căci Tu m-ai pus să domnesc peste un popor numeros ca pulberea pământului.
10 De aceea dă-mi înțelepciune și cunoștință ca să pot conduce poporul acesta, căci cine poate judeca acest popor al Tău atât de numeros?
11 Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon: – Pentru că aceasta a fost dorința inimii tale și nu ai cerut nici bogăție, nici belșug, nici faimă, nici moartea dușmanilor tăi și nici o viață lungă, ci ai cerut înțelepciune și cunoștință pentru a-Mi putea judeca poporul peste care te-am pus să domnești,
12 înțelepciunea și cunoștința îți sunt date. Mai mult, îți voi da asemenea bogății, belșug și faimă, cum nu s-a mai văzut la nici unul din regii care au trăit înaintea ta și nici nu se va mai vedea la nimeni după tine.
13 După aceea, Solomon a plecat de la înălțimea din Ghivon, unde se afla Cortul Întâlnirii, s-a întors la Ierusalim și a domnit peste Israel.
14 Solomon a adunat care și cai; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai pe care îi ținea în cetățile pentru care, precum și împreună cu el la Ierusalim.