14 și le-a vorbit potrivit sfatului dat de tineri: – Tatăl meu v-a îngreunat jugul, dar eu voi adăuga mai mult la el! Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace!
15 Astfel regele nu a ascultat plângerea poporului, fiindcă această întorsătură a lucrurilor venea de la Dumnezeu, pentru ca Domnul să-Și împlinească cuvântul pe care îl rostise cu privire Ieroboam, fiul lui Nebat, prin Ahia din Șilo.
16 Când toți israeliții au văzut că regele nu le-a ascultat plângerea, i-au răspuns astfel: – Ce parte avem noi în David? N-avem nici o moștenire în fiul lui Ișai. La corturile tale, Israel! Vezi-ți de casa ta, David! Și tot poporul Israel a plecat acasă.
17 Roboam însă a continuat să domnească peste israeliții care locuiau în cetățile lui Iuda.
18 Regele Roboam l-a trimis la ei pe Adoniram, cel care era mai mare peste oamenii de corvoadă, dar israeliții l-au omorât împroșcându-l cu pietre. Atunci regele Roboam s-a grăbit să se suie în car ca să fugă la Ierusalim.
19 Așa s-a răzvrătit Israel împotriva Casei lui David și așa a și rămas până astăzi.