11 Apoi preoții au ieșit din Locul Sfânt (căci toți preoții prezenți se sfințiseră, fără să se mai țină seama de rândul cetei fiecăruia).
12 Toți leviții cântăreți – și anume Asaf, Heman și Iedutun, împreună cu fiii și rudele lor – îmbrăcați în in subțire, stăteau la răsărit de altar cu chimvale, harfe și lire în mâini, împreună cu cei o sută douăzeci de preoți care sunau din trâmbițe.
13 Cei ce sunau din trâmbițe s-au unit cu cei ce cântau, ca să-L laude și să-I mulțumească Domnului. Când ei și-au înălțat glasurile acompaniați de trâmbițe, de chimvale și de celelalte instrumente de cântat, lăudând pe Domnul prin cuvintele „El este bun! Îndurarea Lui ține pe vecie“, un nor a umplut Casa, Casa Domnului.
14 Preoții nu au mai putut rămâne să slujească din cauza norului, căci slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.